Curiozități despre Alimente. Alimentația sănătoasă. Alimentele și sănătatea.

Alimentația sănătoasă. Alimente și sănătate.

Curiozități despre Alimente. Alimentația sănătoasă. Alimentele și sănătatea.

Chiar dacă schimbările în deprinderile alimentare sunt minore, acestea pot avea rezultate majore în starea de sănătate. De aceea în această categorie „ Curiozitați despre alimente. Alimentația sănătoasă. Alimentele și sănătatea” vei găsi informați utile despre alimente care ne fac bine sau care ne dăunează și despre obiceiuri alimentare.

Ceea ce mâncăm nu ne afectează numai sănătatea la momentul respectiv, ci determină în bună măsură calitatea, ba chiar și durata vieții noastre.

Știința nutriției este încă la începuturi, dar există din ce în ce mai puține boli pe care dieta să nu le poată preveni, vindeca sau măcar a le face mai ușor de suportat.

Știați că? despre alimente. Curiozități despre alimentația sănătoasă.

Știați că? despre Alcool. Curiozități despre alimente. Alimentația sănătoasă.

Doctorii care și-au întrebat pacienții despre cât obișnuiesc să bea cred că majoritatea oamenilor își subestimează consumul cu până la 50%.
Șofatul când sunteți mahmur poate fi la fel de periculos ca și șofatul în stare de ebrietate, deoarece competența se poate reduce până la 20%, chiar dacă în sânge nu mai este alcool.
Hameiul care dă berii gustul amar și aroma distinctivă provine de la o viță înrudită cu canabisul.
Ginul a fost inițial un medicament inventat în Olanda. Numele său provine de la cuvântul olandez care înseamnă ienupăr – jenever – amestecat cu distilatul de secară pentru proprietățile sale diuretice.

Știați că? despre Avocado. Curiozități despre alimente. Alimentația sănătoasă.

Avocado are cel mai mare conținut de proteine dintre toate fructele. Totuși, la unele varietăți californiene peste 80% din caloriile pe care le au provin din grăsimi.
Deși spaniolii au remarcat existența fructului de avocado țncă din 1519, el nu a fost valorificat pentru că a fost considerat lipsit de gust și nu a început să devină popular decât în America secolului XX.
Avocado poate să fie rotund sau în formă de pară, de dimensiunea unui ou de găină sau cântărind câteva kilograme. Fructul are totodată și o varietate de culori, de la verde închis și cărămiziu la galben și chiar aproape negru.
Spre deosebire de majoritatea fructelor, cele de avocado încep să se coacă numai după ce au fost culese din copac. Atunci când cumpărați un fruct necopt, depozitați-l la temperatura camerei câteva zile.

Știați că? despre Banane. Curiozități despre alimente. Alimentația sănătoasă.

Bananele uscate conțin de aproximativ 5 ori mai multe calorii decât aceeași cantitate de banane proaspete.
India produce mai multe banane decât orice altă țară.
Lindford Christie, alergător medaliat cu aur la Olimpiadă, consuma întotdeauna la micul dejun plantan (banane verzi) prăjit înainte de competiție sau un antrenament.
În estul africii, Bananele sunt fermentate pentru a se face din ele bere.

Știați că? despre Băuturi răcoritoare. Curiozități despre alimente. Alimentația sănătoasă.

În Marea Britanie se consumă anual 9 miliarde litri de suc de fructe, apă minerală și lapte aromatixate și alte răcoritoare.
Britanicii au început să îmbutelieze limonada de pe la 1700, folosind bioxid de sulf drept conservant. Pe la 1789, Nicholas Paul din Geneva a dezvoltat o metodă pentru fabricarea industrială a apei minerale carbogazoase.
Pe la 1890, formula Coca-Cola a fost achiziționată de Asa Candler pe doar 2 300 $. Peste nici 30 de ani, familia Candler a vândut compania Coca-Cola bancherului Ernest Woodruff pe 25 milioane $.
Acum, efectul stimulant al Coca-Cola vine din cofeină; frunzele arbustului sud-american de coca nu mai sunt folosite. Cândva ingredient principal al multor băuturi răcoritoare, frunzele uscate de coca sunt cunoscute azi probabil cel mai bine ca sursă de cocaină.
Pepsi-Cola a fost creată de Caleb D. Bradham în 1898. Băutura s-a dorit a fi inițial un remediu al dispepsiei, de unde și numele.

Știați că? despre carbohidrați. Curiozități despre alimente. Alimentația sănătoasă.

În deceniile anterioare, carbohidrații de tip amidon, prezenți în alimente ca pâinea, pastele făinoase și orezul, se credea că îngrașă, sunt greoi și în general neimportanți ca alimente. Punctul de vedere actual este că ei sunt o parte esențială a unei diete echilibrate și că trebuie să-i consumăm într-o cantitate mai mare decât o facem. În prezent aportul de carbohidrați este în medie de 45% din totalul de calorii consumate, acesta trebuind să crească până la circa 50%.
Dacă nu vedeți zahărul trecut pe lista de ingrediente de pe ambalajul unui aliment, aceasta nu înseamnă că el nu există. Căutați de asemenea sucroza, glucoza. dextroza, siropul de cereale și siropul invertit.
Lactoza este un zahăr propriu numai laptelui – nu există alte surse ale ei.
Carbohidrații cu eliberare lentă sunt cei care absorb mai încet și care eliberează mai încet glucoza în sânge. Cel mai lent dintre toți este fructoza.
Gradul de rafinare poate influența rapiditate cu care organismul își ia glucoza din cereale. Cu cât mărimea particulei este mai mare, cu atât este mai greu digerabilă, ar glucoza se absoarbe mai încet în sânge. Făina integrală măcinată la piatră are o dimensiune mai mare a particulei și, prin urmare, un index glicemic mai mic decât pâinea integrală măcinată cu cilindrul.
Pâinea albă și cea integrală obișnuită eliberează glucoză în sânge în aproximativ același ritm, pentru că majoritatea tipurilor de pâine din comerț folosesc făină fină, măcinată cu cilindrul.
Carbohidrații alcătuiesc trei sferturi din lumea vie. Cea mai abundentă formă de carbohidrați este celuloza, fibra din plante; ea este negiberabilă pentru oameni.
Carbohidrații alcătuiesc circa 75% din consumul energetic total al oamenilor, la nivel global. Cu toate acestea, în țările dezvoltate ei nu alcătuiesc decât 45% din energia asimilată prin alimente.
Fructoza (zahărul din fructe) este cu circa 50% mai dulce decât sucroza (zahărul de masă obișnuit), astfel că avem nevoie de o cantitate mai mică din aceasta. Lactoza (zahărul din lapte) este de două ori mai puțin dulce decât sucroza.
Bumbacul și amidonul sunt compuse aproape în întregime din glucoză. Însă dat fiind că unitățile de glucoză sunt dispuse în moduri diferite, numai amidonul este digerabil.
Glicogenul este depozitul de carbohidrați la animale și, pentru că are o structură asemănătoare cu a amidonului, el este uneori numit amidon animal.
Un gram de carbohidrați (zahăr sau amidon) furnizează 4 calorii, la fel ca proteinele, însă mult mai puțin decât grăsimile, care dau 9 calorii pe gram, sau decât alcoolul pur, cu 7 calorii pe gram.

Știați că? despre ciocolată. Curiozități despre alimente. Alimentația sănătoasă.

Nu există dovezi concludente care să ateste că ciocolata ar provoca acnee sau ar agrava-o, chiar dacă pacienților cu acnee li se recomandă să reducă din cantitatea consumată.
Un baton mic, de 125g, de ciocolată amăruie conține mai multă cofeină decât o ceșcă de cafea instant.
Ciocolata este mai puțin periculoasă pentru dinți decât alte tipuri de dulciuri.
Denumirea științifică a arborelui de cacao este Theobroma cacao. Theobroma înseamnă „hrana zeilor”.
S-a demonstrat că bioflavonoidele din ciocolata amăruie sunt benefice pentru sănătatea inimii.
Zahărul prezent în dulciuri nu provoacă hiperactivitate la copii, însă cofeina din ciocolată poate face ca unele persoane să nu poată dormi noaptea.

Știați că? despre orez. Curiozități despre alimente. Alimentația sănătoasă.

Se spune că orezul vine din sudul Asiei, fiind cultivat în India și China de mai bine de 6500 de ani. Cu toate acestea, nu a fost cunoscut în Europa până în jurul anului 1000. Ajunge în Anglia în timpul reginei Elisabeta a II-a, fiind importat din Spania.
Orezul nu poate fi cultivat în climat rece. La scară mondială, 90% din orez se consumă în Asia.
În unele culturi orientale, orezul este simbol al vieții și fertilității și fertilității. Aceasta ar putea fi originea popularului obicei de a arunca boabe de orez peste cuplurile proaspăt căsătorite.