Al. Jolson

Al. Jolson în Lumea Cabaretului înainte de primul Război Mondial

Precursorii Muzicii ușoare de mai târziu

Rădăcinile muzicii ușoare de astăzi se află undeva înainte de izbucnirea primei conflagrații mondiale. Din punct de vedere al interpretării și compoziției muzicale se disting cinci mari întemeietori ai curentului ce astăzi îl numim generic Muzică ușoară: Al. Jolson, George Gershwin, Irving Berlin, Bing Crosby și Frank Sinatra.

Al. Jolson (26.03.1886 – 23.10.1956) provenea dintr-o familie de evrei refugiată din satul estonian Srednicka, în anul 1893. Tatăl său, care fusese rabin, de teama pogromurilor luase hotărârea să emigreze în America. Inițial Al. Jolson, pe numele său adevărat Asa Jolson, dorise sa devină cantor într-o sinagogă continuînd-ul astfel pe tatăl său.

Viața l-a adus însă pe Al. Jolson, pe scena unui cabaret, cu fața înnegrită datorită fardului, cu ochii măriți și cu buzele puternic colorate. Numai sub aceasta înfățișare apăreau artiștii albi pe scenele cabaretelor americane la începutul secolului al XIX-lea.

Al. Jolson
MY MAMMY Al Jolson from The Jolson Story 1946 with LARRY PARKS

Era o înfățișare inexplicabilă, la prima vedere. Explicația este ca în felul acesta se încerca, pe lângă o caricaturizare evidentă, și o imitare a modului de a cânta, de a se mișca și a dansa al negrilor. Pe scena unui astfel de cabaret, înainte de primul război mondial, s-a bucurat și Al. Jolson de primele sale succese care l-au proiectat dintr-odată în altă condiție socială.

Primul film sonor muzical

Al. Jolson face parte din acea generație de artiști care s-au format fără să urmeze vreo școală specială. S-au cizelat în timpul întâlnirilor cu spectatorii care veneau să-i vadă pe cântăreți la teatru sau la cabarete. Totodată apariția microfonului, radioului, discului și filmului sonor, toate au contribuit foarte mult la formarea lui Al. Jolson.

Astfel “vopsitul” Al. a intrat în istoria muzicii ca erou principal al primului film sonor muzical intitulat Cântărețul de Jazz în anul 1927. Un an mai târziu a cântat în filmul Cântărețul nerod, nemuritoarea melodie Sonny Boy, compusă de George Gershwin. Cu interpretarea sa, se poate spune că Al. Jolson l-a ajutat pe Gershwin să se lanseze.

Pentru ai omagia viața și arta interpretativă, în anii 1946 și 1949, s-au turnat la Holywood doua filme despre Al. Jolson. Din păcate, în aceste filme cântărețul nu mai apare, fiindu-i folosita numai vocea care i-a adus celebritatea.

Primul dar conservator în felul lui

Al. Jolson a fost cel dintâi cântăreț renumit care, prin intermediul filmului, a fost văzut de auzit de milioane de spectatori. Cântecul său plin de duioșie, despre mamă, se arcuia în spațiu, cuprinzător și tandru, răspândind melancolia trecutului.

Jolson nu s-a putut obișnui niciodată cu microfonul. S-a bazat exclusiv pe vocea sa puternica și caldă. O voce cu un registru capabil să cuprindă toate nuanțele vocii umane, dar și glasurile naturii surprinse în starea lor de grație.

Extrem de exigent cu sine însuși, nu a împrumutat nimic din modalitățile interpretative ale celor de culoare. În unele cântece ale sale, mai ritmate, se puteau ghici pe alocuri trăsături evidente ale muzicii viitoare.

Al. Jolson a fost eroul incontestabil al unei perioade căreia i-au urmat schimbări structurale. Cu toate că modul de interpretare al lui Al. Jolson a fost destul de diferit de tot ce a apărut ulterior, rolul de fondator al muzicii ușoare nu poate fi tăgăduit de nimeni. Muzica lui a fost folosită drept trambulină pentru cei ce-l vor urma.

Citeste si alte lucruri interesante bine de stiut si curiozitati despre:

Q&A Toate de pe site

Oameni de peste tot

Animale 

Diverse Plante

Alimente Diverse

Tot felul de Boli

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.