Cine a fost Samuel Beckett?
Samuel Barclay Beckett; (13 aprilie 1906 – 22 decembrie 1989) a fost un romancier, dramaturg, povestitor, regizor de teatru, poet și traducător literar irlandez. Opera sa literară și teatrală prezintă experiențe de viață sumbre, impersonale și tragicomice, adesea cuplate cu comedie neagră și nonsens. Opera sa a devenit din ce în ce mai minimalistă pe măsură ce cariera sa avansa, implicând mai multe experimente estetice și lingvistice, cu tehnici de repetiție și autoreferință. Este considerat unul dintre ultimii scriitori moderniști și una dintre figurile cheie în ceea ce Martin Esslin a numit Teatrul absurdului.
Locuitor al Parisului în cea mai mare parte a vieții sale adulte, Beckett a scris atât în franceză, cât și în engleză. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Beckett a fost membru al grupului de rezistență francez Gloria SMH (Réseau Gloria) și a primit Crucea de Război în 1949. A primit Premiul Nobel pentru Literatură în 1969 „pentru scrierile sale, care – în forme noi pentru roman și dramă – dobândesc elevație prin deznădejdea omului modern.” În 1961 a împărțit Premiul Internațional inaugural cu Jorge Luis Borges. A fost prima persoană aleasă Saoi de Aosdána în 1984. (Wikipedia)
Samuel Beckett s-a născut într-o suburbie a orașului Dublin. La fel ca ceilalți scriitori irlandezi ai săi, George Bernard Shaw, Oscar Wilde și William Butler Yeats, provine dintr-un mediu protestant, anglo-irlandez. La vârsta de 14 ani a mers la Portora Royal School, în ceea ce a devenit Irlanda de Nord, o școală care se adresa clasei mijlocii anglo-irlandeze.
Între 1923 și 1927, a studiat limbile romanice la Trinity College, Dublin, unde și-a luat licența. După o scurtă perioadă de predare în Belfast, a devenit lector de limba engleză la École Normale Supérieure din Paris în 1928. Acolo l-a întâlnit pe scriitorul irlandez autoexilat James Joyce, autorul controversatului și seminificativului roman modern Ulysses, și s-a alăturat cercului acestuia. Contrar relatărilor deseori repetate, însă, nu a fost niciodată secretarul lui Joyce.
S-a întors în Irlanda în 1930 pentru a prelua un post de lector de franceză la Trinity College, dar după numai patru mandate a demisionat, în decembrie 1931, și a pornit într-o perioadă de călătorii neliniștitoare în Londra, Franța, Germania și Italia. În 1937 Beckett a decis să se stabilească la Paris. (Această perioadă din viața lui Beckett este descrisă în mod viu în scrisorile pe care le-a scris între 1929 și 1940, o selecție amplă a acestora fiind publicată pentru prima dată în 2009). (Citește mai mult…)
Samuel Beckett – citate, maxime și cugetări
Nu pot continua, aşa că voi continua. (Samuel Beckett)
Omul cu memorie bună nu-şi aminteşte nimic fiindcă nu uită nimic. (Samuel Beckett)
Cuvintele sunt toată zestrea noastră. (Samuel Beckett)
Ecuaţia proustiană nu-i niciodată simplă. Termenul necunoscut îşi alege arsenalul dintr-o multitudine de valori, rămânând cu adevărat de necunoscut. (Samuel Beckett)
Cel mai mare păcat este păcatul de a te fi născut. (Samuel Beckett)
Când femeile nu mai ştiu ce să facă, se dezbracă. Şi acest lucru e probabil singurul lucru bun pe care îl pot face. (Samuel Beckett)
Să meditezi, înseamnă să asculţi cu mai multă intensitate. (Samuel Beckett)
Somnul e un fel de protecţie, oricât de paradoxal ar părea acest lucru. (Samuel Beckett)
La început a fost calamburul. (Samuel Beckett)
Soarele strălucea, neavând alternativă, asupra a nimic nou. (Samuel Beckett)
Obişnuinţa este o mare surdină. (Samuel Beckett)
Samuel Beckett – citate, maxime și cugetări. Cine a fost Samuel Beckett?