Foarte. Testele au dovedit că este deosebit de contagios.
Chiar și persoanele testate care doar au citit despre căscat, au simțit nevoia să caște la rândul lor.
Unii cercetători au teoretizat de aceea că în cazul căscatului ar fi vorba de o reminiscență a vremurilor când oamenii nu știau încă să vorbească.
Căscatul comun avea ca urmare faptul că tot grupul resimțea oboseala în același timp și astfel se putea coordona cumva desfășurarea zilei.
Însă oamenii nu cască doar seara, ci și dimineața, după trezire.
Plictiseala poate induce căscatul repetat, la fel și tensiunea, de exemplu înaintea unui concurs.
Reflexul căscatului este încă un relativ mister pentru oamenii de știință.
Există multe teorii legate de declanșarea și de scopul său, dar se știu prea puține.
Că ar avea de-a face cu o lipsă de oxigen, pare, însă, exclus.
Subiecții unui test care au respirat aer foarte bogat în oxigen au căscat la fel mult ca și cei cărora le-a lipsit oxigenul.