Harpiile sunt ființe mitologice ce îmbină trăsăturile omenești cu cele aviare.
Numele lor provine din cuvântul grecesc „harpyia”, ce înseamnă „răpitor”.
De obicei, ele sunt descrise ca având corpul unui vultur și fața unei femei, iar în multe reprezentări artistice, acestea au gheare ascuțite, cu care răpesc oameni sau animale.
Harpiile sunt cunoscute în special pentru rolul lor în mitul lui Phineas.
Regele Phineas din Tracia a fost pedepsit de zei pentru că a dezvăluit secrete divine.
Drept pedeapsă, i s-a dat o viziune de viitor, dar a fost și condamnat să sufere de foame eternă.
De fiecare dată când încerca să mănânce, Harpiile apăreau și îi furau sau îi spurcau mâncarea, lăsând în urmă un miros dezgustător.
Această tortură a continuat până când Argonauții, în drumul lor spre Colchida, l-au ajutat pe Phineas să scape de Harpii, cu ajutorul fraților Boreads, care le-au alungat.
Reprezentări Culturale
De-a lungul timpului, reprezentările Harpiilor au evoluat. În timp ce la început erau văzute ca simboluri ale vânturilor puternice și distructive, ulterior au fost asimilate cu spiritele rău-intenționate și cu manifestările pedepselor divine. În artă, Harpiile au fost adesea reprezentate ca ființe hidoase, cu aripi mari și gheare ascuțite, dar în unele cazuri, fața lor umană păstrează trăsături delicate, amintind de originea lor semi-divină.
Concluzie
Harpiile sunt exemple ale modului în care mitologia greacă a folosit creaturi hibride pentru a simboliza forțele naturii sau manifestările voinței divine.
Ele ne amintesc de natura capricioasă a zeilor și de consecințele grave pe care le poate avea sfidarea divinității.
În literatura și arta contemporană, Harpiile pot fi folosite ca simboluri ale tentației, pedepsei sau chiar ale forțelor distructive ale naturii.
« Înapoi la dicționar