Ambrose Bierce – citate, maxime și cugetări
Din cele două tipuri de nebunie temporară, una duce la sinucidere, cealaltă la căsătorie. (Ambrose Bierce)
Avocat. Cineva calificat în ocolirea legii. (Ambrose Bierce)
Aristocraţi. Indivizi care poartă pălării de fetru şi cămăşi curate – vinovaţi de educaţie şi suspectaţi de conturi bancare. (Ambrose Bierce)
Speranţă. Dorinţă şi aşteptare înfăşurate în una. (Ambrose Bierce)
Amabilitate. O scurtă prefaţă la zece volume de pretenţii. (Ambrose Bierce)
Tun. Un instrument întrebuinţat pentru rectificarea graniţelor naţionale. (Ambrose Bierce)
Plagiat. O coincidenţă literară compusă dintr-o întâietate compromiţătoare şi o urmare onorabilă (Ambrose Bierce)
Homeopat. Umoristul profesiei medicale. (Ambrose Bierce)
Muncă. Un proces prin care A măreşte proprietatea lui B. (Ambrose Bierce)
Confort. Stare de spirit dată de contemplarea dificultăţilor unui vecin. (Ambrose Bierce)
Teologie. Un lucru de o completă iraţionalitate, un edificiu din prezumţii şi vise, o suprastructură fără infrastructură. (Ambrose Bierce)
Imigrant. O persoană nelămurită, care crede că o ţară este mai bună decât alta. (Ambrose Bierce)
Politeţe. Cea mai acceptabilă formă de ipocrizie. (Ambrose Bierce)
Sfat. Căutarea aprobării altcuiva pentru un demers deja hotărât. (Ambrose Bierce)
Oportunitate. O ocazie favorabilă de a te alege cu o dezamăgire. (Ambrose Bierce)
Epitaf. O inscripţie pe un mormânt, care arată că virtuţile obţinute prin moarte au un efect retroactiv. (Ambrose Bierce)
Prezent. Acea parte a eternităţii care desparte domeniul dezamăgirii de teritoriul speranţei. (Ambrose Bierce)
Filozofie. O rută din mai multe drumuri, care conduce de nicăieri spre nimic. (Ambrose Bierce)
Abstinent. O persoană lipsită de voinţă care cedează uşor ispitei de a-şi refuza o plăcere. (Ambrose Bierce)
Logică. Arta de a gândi şi de a raţiona în strictă concordanţă cu limitările şi incapacităţile lipsei de înţelegere tipic omeneşti. (Ambrose Bierce)
Diagnostic. Prognosticul unui medic despre boală în funcţie de pulsul şi buzunarul pacientului. (Ambrose Bierce)
Avar. Care doreşte în mod nejustificat să păstreze ceea ce multe persoane merituoase vor să obţină. (Ambrose Bierce)
Viaţă. O saramură spirituală care fereşte trupul de descompunere. Trăim cu teama zilnică a pierderii ei; totuşi, când este pierdută, nu îi simţim lipsa. (Ambrose Bierce)
Cunoscător. Un specialist care ştie totul despre ceva şi nimic despre orice altceva. (Ambrose Bierce)
Dragoste. O nebunie temporară vindecabilă prin căsătorie sau prin îndepărtarea pacientului de influenţele care au provocat tulburarea. (Ambrose Bierce)
Tulburări de stradă. Spectacol popular dat pentru armată de trecători inocenţi. (Ambrose Bierce)
Nebun. Afectat de un grad înalt de independenţă intelectuală; în contradicţie cu majoritatea; pe scurt, neobişnuit. Este demn de menţionat că oamenii sunt declaraţi nebuni de oficiali care nu au nici o dovadă că ei înşişi sunt zdraveni. (Ambrose Bierce)
Lexicograf. Un individ dăunător care, sub pretextul înregistrării unui anumit stadiu în dezvoltarea limbii, face tot ce poate pentru a-i opri creşterea, pentru a-i înţepeni flexibilitatea şi pentru a-i mecaniza metodele. (Ambrose Bierce)
Optimism. Doctrina, ori credinţa, că totul este frumos, chiar şi ce e urât, că totul este bun, în special ce e rău, şi totul este corect chiar dacă este greşit. Este ereditară, dar din fericire nu e contagioasă. (Ambrose Bierce)
Cunoscut. Un individ pe care îl ştim suficient de bine pentru a împrumuta de la el, dar nu suficient de bine pentru a-i împrumuta. (Ambrose Bierce)
Panteism. Doctrina că totul este Dumnezeu, spre deosebire de doctrina că Dumnezeu este totul. (Ambrose Bierce)
Istorie. Un bilanţ în cea mai mare parte fals, de evenimente în cea mai mare parte neimportante, care sunt cauzate de conducători în cea mai mare parte ticăloşi şi soldaţi în cea mai mare parte proşti. (Ambrose Bierce)
Ambrose Bierce – citate, maxime și cugetări
Cine a fost Ambrose Bierce?
Ambrose Bierce, în întregime Ambrose Gwinnett Bierce, Gwinnett scris și Gwinett, (n. 24 iunie 1842, Meigs county, Ohio, SUA – m. 1914, Mexic?), ziarist american, spirit, satirist și autor de povestiri sardonice bazate pe teme de moarte și groază. Viața sa s-a încheiat într-un mister neelucidat. editorialist, jurnalist, scriitor și satirist american. Este cunoscut în special pentru creația sa An Occurrence at Owl Creek Bridge, cât și pentru dicționarul satiric Dicționarul diavolului. Vehemența sa ca și critic, mott-ul său „Nimic nu contează” și viziunea sardonică asupra naturii umane reliefată în scrierile sale i-au atras porecla „Bitter Bierce”. (Wikipedia)
În ciuda reputației de critic feroce, Bierce este cunoscut pentru încurajarea tinerilor scriitori, inclusiv a poetului George Sterling și a scriitorului de ficțiune W. C. Morrow. Bierce și-a dezvoltat un stil de scriere distinct, cu un început abrupt, imagini sumbre, referințe vagi la timp, descrieri limitate, evenimente imposibile și teme de război.
În 1913, Bierce a călătorit în Mexic pentru a exprimenta în direct Revoluția mexicană. A dispărut fără urmă în timp ce călătorea alături de trupele rebele.
Crescut în comitatul Kosciusko, Indiana, Bierce a devenit diavol tipograf (ucenic) la un ziar din Warsaw, Indiana, după aproximativ un an de liceu. În 1861, s-a înrolat în al 9-lea Indiana Volunteers și a luptat în mai multe bătălii din Războiul Civil American, inclusiv Shiloh și Chickamauga. După ce a fost grav rănit în bătălia de la Kennesaw Mountain din 1864, a servit până în ianuarie 1865 și a fost promovat pe merit la gradul de maior în 1867.
Stabilindu-se din nou în San Francisco, care cunoștea o renaștere artistică, a început să colaboreze la publicații periodice, în special la News Letter, al cărei redactor a devenit în 1868. În curând, Bierce a devenit arbitrul literar al Coastei de Vest. The Haunted Valley (1871) a fost prima sa povestire. În decembrie 1871 s-a căsătorit cu Mary Ellen Day, iar din 1872 până în 1875 soții Bierce au locuit în Anglia, unde a scris pentru revistele londoneze Fun și Figaro, a editat Lanterna pentru împărăteasa franceză în exil Eugénie și a publicat trei cărți, The Fiend’s Delight (1872), Nuggets and Dust Panned Out in California (1872) și Cobwebs from an Empty Skull (1874).
În 1877 a devenit redactor asociat al ziarului San Francisco Argonaut, dar l-a părăsit în 1879-1880 pentru o încercare nereușită de exploatare a zăcămintelor în Rockerville, în Teritoriul Dakota. Ulterior, a fost redactor al San Francisco Illustrated Wasp timp de cinci ani. În 1887 s-a alăturat echipei de la San Francisco Examiner al lui William Randolph Hearst, pentru care a scris rubrica „Prattler”. În 1896, Bierce s-a mutat la Washington, D.C., unde a continuat să scrie în ziare și reviste. În 1913, sătul de viața americană, a plecat în Mexic, aflat atunci în plină revoluție condusă de Pancho Villa. Sfârșitul său este un mister, dar o conjectură rezonabilă este că a fost ucis în asediul de la Ojinaga, în ianuarie 1914.
Bierce s-a despărțit de soția sa, și-a pierdut cei doi fii și a rupt multe prietenii. Ca editorialist de ziar, s-a specializat în atacuri critice la adresa poeților amatori, a clericilor, a plictisitorilor, a politicienilor necinstiți, a acaparatorilor de bani, a pretinșilor și a escrocilor de tot felul. Principalele sale cărți sunt In the Midst of Life (1892), care include unele dintre cele mai bune povestiri ale sale, precum An Occurrence at Owl Creek Bridge, A Horseman in the Sky, The Eyes of the Panther și The Boarded Window; și Can Such Things Be? (1893), care include The Damned Thing și Moxon’s Master. Dicționarul Diavolului (The Devil’s Dictionary) al lui Bierce (publicat inițial în 1906 sub titlul The Cynic’s Word Book) este un volum de definiții ironice, chiar amare, care a fost adesea retipărit. Operele sale complete au fost publicate în 12 volume, 1909-12. The Enlarged Devil’s Dictionary, editat de E.J. Hopkins, a apărut în 1967 și a fost retipărit în 2001. A Sole Survivor: Bits of Autobiography, editată de S.T. Joshi și David E. Schultz, a fost publicată în 1998, iar A Much Misunderstood Man: Selected Letters of Ambrose Bierce, editată tot de Joshi și Schultz, a fost publicată în 2003. (Britannica)