Cine a fost Charles Baudelaire?
Charles Pierre Baudelaire; (9 aprilie 1821 – 31 august 1867) a fost un poet francez care a produs, de asemenea, o operă remarcabilă ca eseist, critic de artă și traducător. Poeziile sale prezintă o măiestrie a rimei și ritmului, conțin un exotism moștenit de la romantici și se bazează pe observații din viața reală.
Cea mai faimoasă lucrare a sa, o carte de poezii lirice intitulată Les Fleurs du mal (Florile răului), exprimă frumusețea schimbătoare a naturii în Parisul care se industrializa rapid la mijlocul secolului al XIX-lea. Stilul original de proză-poezie al lui Baudelaire a influențat o generație de poeți, printre care Paul Verlaine, Arthur Rimbaud și Stéphane Mallarmé, printre mulți alții.
El a inventat termenul de modernitate (modernité) pentru a desemna experiența trecătoare a vieții într-o metropolă urbană și responsabilitatea expresiei artistice de a surprinde această experiență[3] Marshall Berman l-a creditat pe Baudelaire ca fiind primul modernist. (Wikipedia)
Charles Baudelaire este unul dintre cei mai convingători poeți ai secolului al XIX-lea. În timp ce Victor Hugo, contemporanul lui Baudelaire, este în general – și uneori cu regret – recunoscut ca fiind cel mai mare poet francez al secolului al XIX-lea, Baudelaire excelează prin exprimarea fără precedent a unei sensibilități complexe și a unor teme moderne în cadrul unor structuri de rigoare clasică și măiestrie tehnică.
Baudelaire se distinge în literatura franceză și prin faptul că abilitățile sale de prozator sunt practic egale cu cele de poet. Opera sa include o nuvelă, traduceri influente ale scriitorului american Edgar Allan Poe, critici extrem de perspicace ale artei contemporane, însemnări provocatoare în jurnal și eseuri critice pe o varietate de subiecte.
Opera lui Baudelaire a avut o influență extraordinară asupra modernismului, iar producția sa de poezie relativ redusă, în special, a avut un impact semnificativ asupra poeților de mai târziu. Mai mult decât un talent al Franței secolului al XIX-lea, Baudelaire este una dintre figurile majore ale istoriei literare a lumii. (Citește mai mult…)
Charles Baudelaire – citate, maxime și cugetări
Dragostea vrea să iasă din sine şi să se confunde cu victima sa, asemeni învingătorului cu învinsul, dar păstrându-şi totuşi privilegiile de cuceritor. (Charles Baudelaire)
Nu poţi omorî timpul fără a insulta eternitatea. (Charles Baudelaire – citate, maxime și cugetări)
Mărturia este precum o săgeată trasă dintr-un arc; forţa ei depinde de puterea mâinii care o acţionează. Dar argumentul este precum o săgeată dintr-o arbaletă, care are aceeaşi forţă dacă este acţionată de un copil sau un om mare. (Charles Baudelaire)
Amestecul dintre grotesc şi tragic este agreabil pentru spirit, aşa cum sunt disonanţele pentru urechile blazate. (Charles Baudelaire)
Numai datorită unei neînţelegeri universale toată lumea este de acord. Pentru că dacă, din nenorocire, oamenii s-ar înţelege între ei, n-ar fi niciodată de acord. (Charles Baudelaire)
Poezia şi progresul sunt precum doi oameni ambiţioşi care se urăsc reciproc cu o ură instinctivă, iar când se întâlnesc pe acelaşi drum, unul dintre ei trebuie să cedeze. (Charles Baudelaire)
Munca, forţa progresivă şi acumulatoare poartă dobânzi ca şi capitalul, şi în însuşirile ei şi în rezultatele ei. Cine refuză plăcerile pure ale activităţii cinstite nu mai poate simţi decât plăcerile teribile ale viciului. (Charles Baudelaire – citate, maxime și cugetări)
Cine nu ştie să fie singur într-o mulţime, nu ştie să-şi populeze solitudinea. (Charles Baudelaire)
Cea mai mare artă a diavolului este să ne convingă că nu există. (Charles Baudelaire)
Mi se pare inutil şi anost să reprezint ceea ce există, pentru că nimic din ceea ce există nu mă satisface. Natura este urâtă, şi prefer monştrii din închipuirea mea lucrurilor care sunt, indiscutabil, triviale. (Charles Baudelaire)
Groaza de singurătate, nevoia de a-ţi uita propria fiinţă în braţele unei femei, este numită
de noi, în chip nobil: nevoia de a iubi. (Charles Baudelaire)
Nu dispreţui sensibilitatea nimănui, sensibilitatea fiecăruia este propriul său geniu. (Charles Baudelaire – citate, maxime și cugetări)
Fiecare moment, ne trage în jos conceptul şi percepţia Timpului. Şi există doar două mijloace prin care să scăpăm şi să uităm de acest coşmar: plăcerea şi munca. Plăcerea ne consumă. Munca ne întăreşte. Să alegem. (Charles Baudelaire)
Atât moral, cât şi fizic, am avut mereu senzaţia abisului, nu numai abisul somnului, dar şi abisul acţiunii, al visului, al amintirii, al regretului şi al remuşcării, al frumosului, al numărului. Acum mă simt tot timpul ameţit. (Charles Baudelaire)
Cel ce priveşte din afară printr-o fereastră deschisă niciodată nu vede atâtea ca acela ce priveşte o fereastră închisă. Nu există obiect mai adânc, mai tainic, mai fecund, mai tenebros, mai orbitor ca o fereastră luminată de o candelă. Ceea ce poate fi văzut la soare e întotdeauna mai puţin interesant decât ce se petrece în dosul unui geam. În această bortă neagră ori luminoasă trăieşte viaţa, visează viaţa, suferă viaţa. (Charles Baudelaire – citate, maxime și cugetări)
Există doar trei fiinţe demne de respect: preotul, soldatul, poetul. A şti, a ucide, a crea. (Charles Baudelaire)
Ah, Doamne, dă-mi forţa şi curajul de a-mi contempla inima şi trupul fără dezgust. (Charles Baudelaire)
Ceea ce gura se deprinde să spună, inima se obişnuieşte să creadă. (Charles Baudelaire – citate, maxime și cugetări)
Fericirea o face pe femeie frumoasă şi dragostea o face fericită. Iubirea este adevăratul fard al femeii. (Charles Baudelaire)
A demonstra că am dreptate presupune că s-ar putea să mă înşel. (Charles Baudelaire)
Puţini oameni îşi dau seama cât farmec şi câtă vrajă adaugă bunătatea, forţei. (Charles Baudelaire – citate, maxime și cugetări)
Ce e dragostea? Nevoia de a ieşi din tine însuţi. (Charles Baudelaire)
Faţă de un geniu, publicul este un orologiu care rămâne în urmă. (Charles Baudelaire)
Este regretabil faptul că, între Drepturile Omului, dreptul de a se contrazice pe sine a fost uitat. (Charles Baudelaire)
Frumosul este alcătuit dintr-un element etern, invariabil, a cărui cantitate este însă foarte greu de determinat şi dintr-un element relativ, circumstanţial, sau mai bine zis din mai multe elemente: epoca, moda, morala, dragostea. (Charles Baudelaire – citate, maxime și cugetări)
Pictorii au uitat peisajul marilor oraşe, adică colecţia de măreţii şi frumuseţi rezultând din importante aglomerări de oameni şi de monumente, farmecul profund şi complicat al unei capitale în vârstă, îmbătrânite în gloria şi în frământările vieţii. (Charles Baudelaire)
Dumnezeu este singura fiinţă care, pentru a guverna universul, nu are nici măcar nevoie să existe. (Charles Baudelaire)
Mijlocul de a fi original: sinceritate absolută. (Charles Baudelaire – citate, maxime și cugetări)
Fericirea este alcătuită dintr-un şir de plăceri mărunte. (Charles Baudelaire)
Fii întotdeauna un poet, chiar şi în proză. (Charles Baudelaire)
Sunt obligat să cred în diavol, din moment ce îl simt în mine. (Charles Baudelaire)
A fi un mare om şi un sfânt pentru tine însuţi, iată unicul lucru important. (Charles Baudelaire – citate, maxime și cugetări)
« Înapoi la dicționar