Cine a fost Saul Bellow?
Saul Bellow, (n. 10 iunie 1915, Lachine, lângă Montreal, Quebec, Canada – decedat la 5 aprilie 2005, Brookline, Massachusetts, S.U.A.), romancier american, ale cărui caracterizări ale omului urban modern, dezamăgit de societate, dar nu distrus în spirit, i-au adus Premiul Nobel pentru Literatură în 1976.
Crescut într-o familie evreiască și vorbind fluent idiș – ceea ce i-a influențat stilul său energic în limba engleză – a fost reprezentativ pentru scriitorii evrei americani ale căror opere au devenit esențiale pentru literatura americană după cel de-al Doilea Război Mondial.
Părinții lui Bellow au emigrat în 1913 din Rusia la Montreal. Când el avea nouă ani, s-au mutat la Chicago. A urmat cursurile Universității din Chicago și ale Universității Northwestern (B.S., 1937), iar ulterior a îmbinat scrisul cu o carieră de profesor la diverse universități, printre care Universitatea din Minnesota, Universitatea Princeton, Universitatea din New York, Bard College, Universitatea din Chicago și Universitatea din Boston.
Bellow și-a câștigat o reputație în rândul unui grup restrâns de cititori cu primele două romane, Dangling Man (1944), o poveste sub forma unui jurnal al unui bărbat care așteaptă să fie încorporat în armată, și The Victim (1947), un studiu subtil al relației dintre un evreu și un neamț, fiecare dintre ei devenind victima celuilalt.
Aventurile lui Augie March (The Adventures of Augie March, 1953) a adus o mai largă recunoaștere și a câștigat un premiu National Book Award (1954). Este povestea unui tânăr evreu sărac din Chicago, a progresului său – uneori extrem de comic – în lumea secolului XX și a încercărilor sale de a da un sens acestei lumi. În acest roman, Bellow a folosit pentru prima dată un stil lejer și dezinvolt, în revoltă conștientă împotriva preocupării scriitorilor din acea vreme pentru perfecțiunea formei.
Henderson, regele ploii (1959) a continuat abordarea picarescă în povestea unui milionar american excentric aflat în căutare în Africa. Nuvela Seize the Day (1956) este o tratare unică a unui eșec într-o societate în care singura reușită este succesul. A mai scris un volum de povestiri, Mosby’s Memoirs (1968), și To Jerusalem and Back (1976), despre o călătorie în Israel.
În romanele și nuvelele sale ulterioare-Herzog (1964; National Book Award, 1965), Mr. Sammler’s Planet (1970; National Book Award, 1971), Humboldt’s Gift (1975; Premiul Pulitzer, 1976), The Dean’s December (1982), More Die of Heartbreak (1987), A Theft (1989), The Bellarosa Connection (1989) și The Actual (1997) – Yellow a ajuns la filonul său cel mai caracteristic.
Eroii acestor opere sunt adesea intelectuali evrei ale căror monologuri interioare variază de la sublim la absurd. În același timp, lumea din jurul lor, populată de realiști energici și incorigibili, acționează ca un corectiv pentru speculațiile lor intelectuale.
Această combinație de sofisticare culturală și înțelepciune a străzii este cea care constituie cea mai mare originalitate a lui Bellow. În Ravelstein (2000), el a prezentat o versiune ficțională a vieții profesorului și filosofului Allan Bloom. La cinci ani după moartea lui Bellow, peste 700 dintre scrisorile sale, editate de Benjamin Taylor, au fost publicate în Saul Bellow: Letters (2010). (Citește mai mult…)
Saul Bellow – citate, maxime și cugetări
O bună parte din inteligenţă poate fi investită în ignoranţă, atunci când nevoia de iluzie este profundă. (Saul Bellow)
Într-o epocă nebună, a se crede neatins de nebunie este o formă de nebunie. (Saul Bellow)
Nu trebuie să uităm cât de repede devin truisme viziunile geniilor. (Saul Bellow)
Tindem să credem azi că intensitatea pasiunii este cumva perversă. (Saul Bellow)
Cu cât mai mult sunt mai slabi indivizii, cu atât dorinţa lor de a se încadra într-o colectivitate este mai mare. (Saul Bellow)
Saul Bellow – citate, maxime și cugetări