Cine a fost Umberto Eco?
Umberto Eco OMRI (5 ianuarie 1932 – 19 februarie 2016) a fost un medievalist, filosof, semiotician, romancier, critic cultural și comentator politic și social italian. În limba engleză, este cunoscut mai ales pentru popularul său roman din 1980, Numele trandafirului, un mister istoric care combină semiotica în ficțiune cu analiza biblică, studiile medievale și teoria literară, precum și pentru Foucault’s Pendulum (Pendulul lui Faucault), romanul său din 1988 care abordează teme similare.
După ce a obținut un doctorat la Universitatea din Torino (1954), Eco a lucrat ca redactor cultural la Radioteleviziunea italiană și a predat la Universitatea din Torino (1956-64). A predat apoi la Florența și Milano și, în cele din urmă, în 1971, a preluat un post de profesor la Universitatea din Bologna.
Studiile și cercetările sale inițiale au fost în domeniul esteticii, principala sa lucrare în acest domeniu fiind Opera aperta (1962; ed. rev. 1972, 1976; Opera aperta), care sugerează că în mare parte din muzica modernă, versurile simboliste și literatura de dezordine controlată (Franz Kafka, James Joyce) mesajele sunt în mod fundamental ambigue și invită publicul să participe mai activ la procesul de interpretare și creație.
Pornind de la această lucrare, a continuat să exploreze alte domenii ale comunicării și semioticii în volume precum A Theory of Semiotics (1976) și Semiotics and the Philosophy of Language (1984), ambele scrise în limba engleză. De asemenea, a publicat Come si fa una tesi di laurea (1977; How to Write a Thesis), un ghid practic de scriere și cercetare. (Citește mai mult…)
Umberto Eco a scris prolific de-a lungul vieții sale, producția sa incluzând cărți pentru copii, traduceri din franceză și engleză, pe lângă o rubrică de ziar bilunară „La Bustina di Minerva” (Caietul de chibrituri al Minervei) în revista L’Espresso începând din 1985, ultima sa rubrică (o evaluare critică a picturilor romantice ale lui Francesco Hayez) apărând la 27 ianuarie 2016.
În momentul morții sale, era profesor emerit la Universitatea din Bologna, unde a predat o mare parte din viață. În secolul XXI, a continuat să fie recunoscut pentru eseul său din 1995 „Ur-Fascismul”, în care Eco enumeră paisprezece proprietăți generale care, în opinia sa, alcătuiesc ideologiile fasciste. (Wikipedia)
Umberto Eco – citate, maxime și cugetări
Superstiţia atrage ghinionul. (Umberto Eco)
Nu există nimic pe lume care să ceară mai multă prudenţă decât adevărul. (Umberto Eco – citate, maxime și cugetări)
Un autor nu adaugă interpretări la opera sa; altfel el nu ar mai fi scris un roman, care nu este altceva decât o maşină de generat interpretări. (Umberto Eco)
Dacă ceva nu poate fi folosit pentru a minţi, atunci nu poate fi folosit nici pentru a spune adevărul, deci nu poate fi folosit pentru a spune ceva. (Umberto Eco)
Plăcerile iubirii sunt nişte rele pe care le râvnim, în care coincid dulceaţa şi martiriul, iar iubirea e îmbolnăvire de bună voie, paradis infernal şi infern ceresc. (Umberto Eco – citate, maxime și cugetări)
Gelozia se înfiripă fără nici o legătură cu ceea ce este sau nu este, sau poate nu va fi niciodată. E o manie care dintr-un rău închipuit scoate o suferinţă reală. Gelosul e ca un ipohondru ce se îmbolnăveşte de teamă că ar fi bolnav. (Umberto Eco)
Pentru orice problemă complicată există o soluţie simplă – şi aia greşită. (Umberto Eco)
Să nu apari la televizor azi e o dovadă de eleganţă. (Umberto Eco – citate, maxime și cugetări)
În faţa unei cărţi nu trebuie să ne întrebăm ce spune, ci ceea ce vrea să spună. (Umberto Eco)
Hainele sunt artificii semiotice, cu alte cuvinte, mecanisme de comunicare. (Umberto Eco)
Adevărul este o anagramă a unei anagrame. (Umberto Eco – citate, maxime și cugetări)
Un semn este tot ce poate fi considerat ca un substitut simbolic pentru altceva. Acest altceva nu trebuie neapărat să existe sau să se găsească undeva în momentul când semnul îi ţine locul.(Umberto Eco)
Lumea este plină de cărţi minunate pe care nimeni nu le citeşte. (Umberto Eco)
Absenţa este pentru iubire ca vântul pentru foc: pe cel mic îl stinge, pe cel mare îl învăpăiază.
(Umberto Eco – citate, maxime și cugetări)
Nimic nu dăunează mai mult creativităţii decât însăşi furia inspiraţiei. (Umberto Eco)
Frumuseţea cosmosului este dată nu numai de unitatea în varietate, ci şi de varietatea în unitate.(Umberto Eco – citate, maxime și cugetări)
Adevărul, mai înainte de a ne sta întreg în faţă, se manifestă treptat. (Umberto Eco)
Iubirea arată o armonie între două făpturi care era deja ursită de la începutul timpurilor. (Umberto Eco – citate, maxime și cugetări)
Respectul faţă de cărţi poate fi manifestat doar prin folosirea lor. (Umberto Eco)
Semiotica se ocupă cu tot ce poate fi considerat un semn. (Umberto Eco – citate, maxime și cugetări)
Cele două mari narcotice europene sunt: alcoolul şi creştinismul. (Umberto Eco)
Obiectivul terorismului nu este acela de a ucide orbeşte, ci mai curând de a transmite un mesaj care să-l destabilizeze pe adversar. (Umberto Eco)
Paradisul este infernul văzut din partea cealaltă. (Umberto Eco – citate, maxime și cugetări)
Textul este o maşinărie leneşă. (Umberto Eco)
Orbit de privirea-ţi, sunt orb pentru că nu mă vezi, mut pentru că nu-mi vorbeşti şi fără memorie pentru că nu mă ai în minte. (Umberto Eco – citate, maxime și cugetări)
Umberto Eco – citate, maxime și cugetări. Cine a fost Umberto Eco?