QATNA

Qatna – cetate-stat străveche din Epoca Bronzului

Qatna a fost un oraș-stat important în Epoca Bronzului (mileniul al III-lea î.Hr.) și în Epoca Fierului, situat pe teritoriul actual al Siriei, în localitatea Mishrifeh, aflată la circa 18 km est de orașul Homs.

Această așezare antică a jucat un rol central în geopolitica regiunii siriene și mesopotamiene, mai ales în perioada de glorie, în jurul secolului al XVIII-lea î.Hr., când era un centru de putere rival al marilor regate vecine precum Mari, Ebla și chiar Babilon.

Qatna, Siria. Excavație la sud-vest de palatul regilor

Cuprins:

Structura și organizarea orașului

Orașul Qatna avea o formă aproape pătrată și era înconjurat de ziduri masive de apărare, cu o înălțime estimată între 15 și 20 de metri, care protejau o arie de aproximativ 110 hectare.

Cetatea era împărțită în două zone majore:

• Cetatea de sus, care adăpostea palatul regal, templele și edificiile administrative.

• Cetatea de jos, întinsă pe circa 70 de hectare, unde locuiau restul populației, inclusiv meșteșugarii, negustorii și agricultorii.

Între cele două zone se afla o „Via Sacra” – o cale sacră de procesiuni, ce reflectă importanța simbolică și religioasă a planificării urbane. Astfel de axe sacre se întâlnesc și în alte culturi din Orientul Apropiat antic.

Qatna în contextul cultural și mitologic

Este interesant de remarcat că descrierea orașului Qatna amintește, în viziunea unor cercetători moderni, de relatarea homerică despre Troia. În „Iliada”, Homer prezintă orașul Troia ca fiind compus din:

• o zonă sacră (Willusha / Ilion),

• și o zonă civilă (Troia propriu-zisă), ambele fiind separate și privite diferit de zeul Okeanos, din puncte opuse ale Mării Egee.

Deși paralela între Qatna și Troia este simbolică și nu istoric demonstrabilă, ea arată o structură urbană comună orașelor din epoci și civilizații diferite, în care puterea religioasă și cea laică erau spațial și simbolic separate.

Importanța arheologică

Ruinele orașului Qatna au fost redescoperite și studiate de arheologi începând cu secolul XX. Excavările au scos la lumină:

• palatul regal extrem de bine conservat,

• camere funerare regale subterane,

• artefacte de valoare (bijuterii, tablete cuneiforme, arme, ceramică),

• precum și inscripții ce confirmă relații diplomatice cu Egiptul, Hatti și Babilon.

Toate acestea arată că Qatna a fost un centru regional de putere și cultură, cu o rețea extinsă de contacte diplomatice și comerciale.

Qatna astăzi

Locul unde se afla orașul antic Qatna este cunoscut astăzi sub numele de Tell Mishrifeh, și reprezintă un important sit arheologic vizitat de cercetători și pasionați de istorie antică. Din păcate, conflictele din regiune au afectat parțial conservarea și cercetarea sistematică a sitului.