Cand e bine sa ajuti si cand nu?
Omul, sarpele si vulpea
Un om avea de mers la un targ. Fiindca targul era departe si el mergea pe jos, a luat-o pe scurtatura, adica prin padure.
La un moment dat a auzit un strigat de ajutor si a alergat in directia din care se auzea strigatul. A ajuns destul de repede in fata unui copac care era in flacari. In varful copacului era un sarpe ingrozit de faptul ca urma sa moara ars.
Sarpele cand l-a vazut pe om i-a zis: ajuta-ma om bun, si te voi rasplati cum pot eu mai bine! Omul nostru a stat putin pe ganduri: e bine sa ajuti sarpele? Până la urma i s-a facut mila si a luat o prajina pe care a intins-o până in varful copacului. Sarpele s-a incolacit pe prajina si apoi la gatul binefacatorului sau.
Dupa ce s-a vazut salvat, sarpele i-a zis omului: fiindca mi-ai salvat viata, te voi musca de gat si te voi omori, caci asa stim noi serpii sa rasplatim mai bine.
Eroul nostru nu a fost de acord cu felul in care acesta vroia sa-l rasplateasca. Asa ca au decis sa mearga la judecata, si au hotarat ca prima faptura care le va iesi in cale sa le fie judecator. Au plect impreuna, omul cu sarpele incolacit la gatul lui, pana ce au iesit din padure.
Judecata boului
Imediat la marginea padurii era un bou la pascut. I-au spus povestea si l-au insarcinat pe el sa la fie judecator. Dupa ce a rumegat de cateva ori, boul le-a spus: eu de sapte ani trag in jug pentru stapanul meu. Am muncit in fiecare zi, fara sa ma plang niciodata.
Stapanul meu isi insoara unul dintre feciori si drept rasplata pentru tot ce am facut pentru el, acum vrea sa ma omoare. In urma cu doua saptamani l-am auzit zicand ca ma va taia la nunta. Asa ca sarpele are dreptate. Se pare ca cei care ajuta trebuiesc omorati.
Cand sarpele se pregatea sa-si infiga coltii in jugulara omului, acesta i-a spus: sarpe, crezi ca ne-ar sta bine, tu cu agerimea si iscusinta ta, iar eu cu dibacia mea, sa ne lasam judecati de un bou? Auzind acestea, taratoarea a fost de acord sa caute un judecator mai breaz. Nici el nu era de acord ca intr-o problema de viata si de moarte sa hotareasca un bou.
Rezolutia magarului
Au mai mers ei ce au mers si au vazut un magar batran, dormind la umbra unui copac. I-au spus povestea si magarul a zis: eu de 20 de ani il slujesc pe stapanul meu. Am invatat sa merg singur de acasa pana la stana, si niciodata nu m-am abatut de la drum. Plecam incarcat si ma intorceam incarcat, an dupa an, pana ce am imbatranit. Acum si-a luat un magar tanar si din pielea mea vrea sa-si faca cizme si opinci. Sarpe, fa ce ai de facut!
In acel moment a urmat aceasi intrebare grea pentru orgoliul sarpelui, parca nu ii venea sa se lase judecat de un magar batran, asa ca a zis: omule, si de data asta, dar doar de data asta, cautam un alt judecator.
Ce a facut vulpea?
Nici nu s-au departat bine de viitoarele opinci, cand in cale le-a iesit o vulpe. I-au spus si ei intamplarea, iar aceasta a pufnit in ras si a spus: eu chiar am lucruri mai bune de facut decat sa ma amestec in jocurile nebunilor. Eu nu cred nici o iota din ce imi spuneti voi.
Atunci si omul si sarpele au inceput sa-i explice deodata tot ce s-a intamplat, si intr-un moment cand sarpele nu era atent, vulpea i-a facut cu ochiul eroului nostru. Dupa ca i-au explicat de cateva ori, si s-au jurat ca este adevarat ce spun, vulpea a zis: eu nu pot sa judec pana nu cred ce-mi spuneti, iar eu nu cred ca tu sarpe, care nu ai brate ca si omul, si nici gheare ca si mine, te poti urca intr-un copac. Pana nu imi dovedesti asta, eu cred ca voi sunteti fie nebuni, fie mincinosi.
Ca sa-i dovedeasca vulpii ca nu erau nici nebuni, nici mincinosi s-au intors in padure, iar sarpele s-a coborat de pe gatul omului si s-a urcat intr-un copac. Atunci vulpea a strigat: fugi!
Au fugit adanc in padure, iar cand si-au dat seama ca sunt in afara oricarui pericol, omul nostru i-a spus vulpii: zi-mi cum sa te rasplatesc ca mi-ai salvat viata? Pot sa-ti dau bani, pot sa-ti dau terenuri, zi-mi numai ce vrei, ca daca nu erai tu, eu acuma nu mai eram aici! Vulpea i-a zis ca nu are ce face cu bani sau terenuri, dar ca doua, trei gaini ar fi exact pe gustul ei.
Omul a fost de acord si au mers pana impreuna pana la casa omului. Acesta i-a zis vulpii sa il astepte langa poarta pentru ca are niste caini foarte rai, si nu crede ca o poate apara de ei.
Rasplata omului
Patitul nostru a fugit in casa, si-a luat femeia in brate si i-a spus tot ce i s-a intamplat. Auzind nevasta lui acestea i-a zis: cum sa-i dai vulpii gainile mele? Ai mers in targ si eu ti-am zis sa iei cele trebuincioase in gospodarie, iar tu te intorci cu mana goala si pe deasupra mai vrei si sa dai din casa? Daca ii dai vulpii gainile noastre, nu mai ai țară de trait cu mine!
Daca vrei sa ne intelegem si de acum incolo, ii pui vulpii un caine intr-un sac. Daca o sa te intrebe ceva, ii spui: Nevasta mea e o femeie patimasa. Daca o sa vada pene de gaina pe langa curtea nostra o sa dea drumul la dulai. Acestia o sa-ti ia urma, asa ca ti-am pus un purcel de lapte in sac. Rogu-te, deschide-l mai departe de casa, ca la cat bine mi-ai facut nu vreau sa te prinda cainii mei!
Omul a facut ce i-a zis femeia lui. In schimb a avut grija sa puna in sac un caine mai mic. Catelul nu putea sa-i ia viata vulpii. Asa ca binefacatoarea lui, in loc de purcel sau gaini s-a trezit cu un catel care a smotocit-o si a alergat-o adanc in padure.
E bine sa ajuti?
E bine sa ajuti pe cineva dar gandeste-te ce va face cel pe care il ajuti dupa ce va primi ajutorul tau.
Dar si mai bine:
Daca ajuti pe cineva nu cere niciodata rasplata.
Ajuta dezinteresat dar nu pe oricine. Este bine ca ajutorul tau sa fie constructiv nu destructiv, sa duca la ceva bun nu la un dezastru.
sursa: „Din suflet pentru suflet”