77 Citate, maxime și cugetări despre ADEVĂR din Istoria Umanității

Citate, maxime și cugetări despre adevăr de-a lungul timpului

1. Adevărul biruie, nu minciuna. Adevărul deschide drumul care duce la zei. (despre adevăr)

satyam eva jayate nă „nrtarn satyena panthă vitato devayănah (Muridaka-Upanişad, 3, 1, 6)

2. Din cauza slăbiciunii lor (a simţurilor), nu suntetm în stare să deosebim adevărul. (despre adevăr)

άφαυρότητος αυτών, ού δυνατοί έσμεν κρίνειν τάληθές. (Anaxagoras, la Diels, Fragm. 21)

3. Prieteni, eu ştiu că vorbele pe care le voi spune sunt adevărate. Cu multă trudă se găseşte adevărul şi cu greu pătrunde în suflet crezarea. (despre adevăr)

~Ω φίλοι, οίδα μέν οΰνεκ’ άληθείη πάρα μύθοι ς,οδς έγέ έξερέω* μάλα δ’ άργαλέη ή τε τέτυκται άνδράσι καΐ δύσζηλος έπί φρένα πίστιος ορμή. (Empedocles, la Diels, Fragm. 114)

4. Drumul adevărului e anevoios ; căci Ares (zeul războiului) iubeşte minciuna. (despre adevăr)

Της δ’ αληθείας οδός φαύλη τίς έστι” ψεύδεσιν δ’ „Αρης φίλος. (Eurípides, Bellerophon, la Stobaeus, Flor., 54, 19)

5. Toate le adevereşte timpul In decursul său. (despre adevăr)

Χρόνος διέρπων πάντ’ άληθεύειν φίλει. (Id. Hippolylus, la Stobaeus, Ed., 1, 9, 2 5)

6. Dacă este cu putinţă să se mintă în mod convingător, trebuie să admitem şi contrariul, că multe lucruri de necrezut Ii se întâmplă într-adevăr muritorilor. (despre adevăr)

Άλλ’ εϊ περ εστίν έν βροτοϊς ψευδηγορειν πιθανά, νομίζειν χρή σε και τουναντίον, άπιστ’ αληθή πολλά συμβαίνειν βροτοΐς. (Id. Thyestes, la Aristoteles, Rhet., 2, 23)

7. Noi nu ştim nimic în realitate ; căci adevărul e în abis. (despre adevăr)

Έτεήι δε ουδέν ϊδμεν έν βυθώι γαρ ή αλήθεια. (Democritus, la Dicls, Fragni., Ill)

8. Dacă voi spune adevărul, nu-ţi voi face bucurie ; iar dacă îţi voi face bucurie, nu voi spune adevărul. (despre adevăr)

Ei μέν φράσω τάληθές, ουχί σ’ εύφρανώ’ ει δ’ εύφρανώ τί σ’ούχί τάληθές φράσω. (Agathon, la Athenagoras, 5, p. 211 E)

9. Frumos lucru e adevărul şi durabil ; însă nu e acceptat uşor. (despre adevăr)

Καλόν μέν ή αλήθεια, και μόνιμον εοικε δέ ού ροίδιον πείθειν. (Plato, la Diogenes Laertius, 3, 26)

10. Deci, când prinde sufletul adevărul ? întrebă el ; căci este evident că atunci când se apucă să cerceteze ceva împreună cu corpul, e înşelat de acesta. (despre adevăr)

Πότε οδν, ή δ’δς, ή ψυχή της αληθείας άπτεται; δταν μέν γάρ μετά του σώματος έπιχειρή τι σκοπεΐν δήλον ότι τότε έξαπαταται ύπ’ αύτοο. (Plato, Phaedon, 65 Β)

11. Cât timp vom avea corpul împreună cu judecata în cercetările noastre şi (cât timp) sufletul nostru va fi amestecat cu o astfel de pacoste, nu vom dobândi niciodată îndeajuns ceea ce dorim ; şi aceasta, spunem noi, este adevărul. (despre adevăr)

Έως αν τό σώμα Μχωμεν καΐ συμπεφυρμένη f¡ ημών ή ψύχη μετά του τοιούτου κάκου, où μη ποτέ κτη-σώμεθα ίκανώς οδ έπιθυμοομεν φαμέν δέ τοοτο είναι το αληθές.

12. Voi însă… puţin păsându-vă de Socrate, ci mult mai mult de adevăr, dacă vi se va părea că spun adevărul, să fiţi de acord. (despre adevăr)

‘Τμεΐς μέντοι… σμικρόν φροντίσαντες Σωκράτους, της δέ αληθείας πολύ μάλλον, έάν μέν τι δοκώ αληθές λέγειν, συνομολογήσατε.

13. Nu trebuie să se respecte omul mai mult decit adevărul. (despre adevăr)

Άλλ’ού γάρ πρό γε της αληθείας τιμητέος άνήρ. (Plato, lies pubi., 10, 3)

14. Mult Întuneric este, după cit se pare,.., Înaintea adevărului. (despre adevăr)

Πολύ τι σκότος ώς έοικ’ εστίν… προ της αληθείας. (Demosthenes, Cor., 159)

15. Deşi amândoi ( îmi) sunt prieteni, se cuvine să se prefere adevărul. (despre adevăr)

Άμφοΐν Οντοιν φιλοΐν, οσιον προτιμαν την άλήθειαν. (Aristoteles, Nie., l, 4)

16. Timpul scoate adevărul la lumină. (despre adevăr)

„Αγει δέ προς φως την άλήθειαν χρόνος. (Menander, Mon.. Il)

17. Limba care greşeşte spune adevărul. (despre adevăr)

Ή γλώσσ’ άμ.αρτάνο\σα τάληθή λέγει. (Id., ib., 2¡>S, lu Stobaeus Flor., Il, 4)

18. Toate le descoperă timpul şi le scoate la lumină. (despre adevăr)

(Sophocles, la Stobaeus. Πάντ*’έκκάλυτ-.τον δ χρόνος είς το φώς άγει. Eel. 1, 9, 1)

19. Uneori adevărul iese Ia lumină şi fără a fi căutat. (despre adevăr)

Έρχεται τάληθές εις φως ένίοτ’ ου ζητούμενον. (Menander, Verb., la Stobaeus, Flor., 11, 10)

20. Când cineva vede şi aşteaptă numai ceea ce vrea, Judecata Iui cu privire la adevăr va fi neîntemeiată. (despre adevăr)

Ό βούλεται γαρ μόνον ορών καί προσδοκών αλόγιστος έ’σται της αληθείας κριτής. (Id., Clup., la Stobaeus, Flor., 23, 4)

21. Totdeauna, în orice împrejurare, cel mai bine este să se spună adevărul. (despre adevăr)

ΆεΙ κράτιστόν έστι τάληθη λέγειν έν παντί καιρώ. (Id., Supp., la Stobaeus, Flor., 11, 11)

22. Nu există virtute mai presus de adevăr, nici păcat mai mare ca minciuna. (despre adevăr)

nă ‘sti satyăt paro dharrno nă ‘nrtât pătakam param. (Mahabharata, 12, S 000 / Böhtlingk, Ind. Spr., 4 454)

23. Sä se spună adevărul ; să se spună ce-i plăcut ; să nu se spună ce-i adevărat, dar neplăcut ; nici ce-i plăcut, dar neadevărat. (despre adevăr)

satyam bruyăt priyam brüyän, na brOyăt satyam apriyam priyam ca nă ‘nrtam bruyăt. (Manu. 4, 138 ι Böhtlingk, Ind. Spr., 3 130)

24. Linguşirea clştigă prieteni, iar adevărul stîmoşlc ură. (despre adevăr)

Obsequium amicos, Veritas odium parit. (Terentius, And., 68)

25.Luptă-te până la moarte pentru adevăr. (despre adevăr)

„Εως’του θανάτου άγώνισαι περί της αληθείας. (Sepliiaginta, Sir., 4, 33)

26. Mi-i prieten Platon, dar mai prieten Imi e adevărul. (despre adevăr)

Amicus Plato, sed magis amica veritas. (Aristoteles, la Ammonius)

27. O, putere mare a adevărului, care se apără singur contra minţii, iscusinţei şi abilităţii oamenilor şi contra tuturor curselor născocite! (despre adevăr)

O magna vis veritatis, quae contra hominum ingenia, calliditatem, solertíam, contraque fictas omnium insidias facile se per se ipsam defendat! (Cicero)

28. Noi vrem să găsim adevărul, nu să convingem pe vreun adversar. (despre adevăr)

Verum enim invenire volumus, non tanquam adversarium aliquem convincere.

29. In primul rând este propriu omului căutarea şi cercetarea adevărului. (despre adevăr)

Imprimisque hominis est propria veri inquisitio atque investigaţie.

30. Dacă cei care cântă din flaut sau din chitară îşi reglează ritmul muzicii după placul lor, şi nu al mulţimii, oare înţeleptul, care-i înzestrat cu o artă mult mai însemnată, va întreba el ce vrea vulgul şi nu care-i lucrul cel mai apropiat de adevăr ? (despre adevăr)

An tibicines iique, qui fidibus utuntur, suo, non raultitudinis arbitrio, cantus numerosque moderantur, vir sapiens, multo arte maiore praeditus, non quid verissimum sit, sed quid velit vulgus, exquiret ? (Id., Tuse, 5, 10 i)

31. Cu prea multă discuţie se pierde adevărul. (despre adevăr)

Nimium altercando Veritas amittitur. (Syrus, 57 S)

32. Ce ne opreşte să spunem adevărul râzând ? (despre adevăr)

Ridentem dicere verum Quid vetat ? (Horatius, Sat., 1, 1, Si)

33. Adevărul e accesibil tuturor ; incă nu e ocupat. Din el a rămas mult, chiar şi pentru cei care vor veni de acum înainte. (despre adevăr)

Patet omnibus Veritas ; nondum est occupata. Multum ex illa etiam futuris relictum est. (Seneca, Epist., 33, 11)

34. Pentru noi e un argument al adevărului atunci cînd toţi au aceeaşi părere despre un lucru. (despre adevăr)

Apud nos veritatis argumentum est aliquid omnibus videri. 

35. Când adevărul nu poate fi cercetat, neadevărul sporeşte. (despre adevăr)

Ubi explorări vera non possunt, falsa augentur. (Curtius)

36. Veţi cunoaşte” adevărul şi adevărul vă va libera. (despre adevăr)

Γνώσεσθε τήν άλήθειαν, καί ή αλήθεια ελευθερώσει υμάς. (N. T., Iohannes, 8, 32)
Cognoscetis veritatem et veritas liberabit vos.

37. A-şi consacra viaţa adevărului. (despre adevăr)

Vitam impendere vero. (Iuvenalis, i, 90)

38. Adevărul este fiul timpului. (despre adevăr)

Temporis filia veritas.
(După Gellius, 12, 11, 7)

39. E mult mai plăcut să spui adevărul decit să-l asculţi. (despre adevăr)

Πολύ ήδιον του άκούειν το λέγειν τάληθή.
(Polemon, la Stobaeus, Flor., 11, 15)

40. Veşnic căutlnd adevărul şi niciodată găsindu-l. (despre adevăr)

Semper quaerentes et nunquam verum invenientes. (Irenaeus, Haer., 5, 20, 2)

41. După cum lumina soarelui nu se poate privi cu vederea, care-i slabă şi neputincioasă, tot astfel, ba într-o măsură şi mai mare, nu se poate privi adevărul cu mintea, care-i slabă și neputincioasă. (despre adevăr)

a) întrebarea lui Pilat pusă lui Isus.
Καθάπερ το τοδ ήλιου φώς οΰκ έ’στι θεάσασθαι ‘ασθενεί και άδυνάτω τη όψει, οοτω και έτι μάλλον την άλήθειαν ούκ έ’στιν ίδεΐν ασθενεί και άδυνάτω τη διανοία (Rheginus, Amic, la Stobaeus, Flor., 4, 46)

42. Ce Importanţă are prin ce metodă caută fiecare adevărul? La o taină atît de mare nu se poate ajunge pe un singur drum. (despre adevăr)

Quid interest qua quisque prudentia verum requirat ? Uno itinere non potest pervenir! ad tam grande secretum. (Symmachus, Bei., i)

44. Nu e adevăr acela la care se asociază frica. (despre adevăr)

satyam na tad yad bhayam abhyupäiti
(Hilopadeça 3, 611 Böhtlingk, Ind. Spr., 14, 89)

45. Ce e cerul fără soare, ce e lacul fără apă, ce e domnia fără sfetnici, ce e vorba fără adevăr ? (despre adevăr)

kim vă vyoma vină ‘rkena kirn toyena vină sarah kim mantrena vină râjyarn kim satyena vină vacah. (Somadeva, Kath., 33, 181)

46. Totdeauna omul trebnie să-şi închidă gura, atît cit poate, pentru adevărul care are înfăţişare de minciună; pentru că pricinuieşte ruşine fără vină. (despre adevăr)

Sempre a quel ver, e’ ha faccia di menzogna, De’ l’uom chiuder le labbra quant’ei puote ; Però che senza colpa fa vergogna. (Dante, Inf., 16, 124 sqq.)

47. Adevărul şi raţiunea sint comune fiecăruia ; ele nu aparţin mai mult celui care le-a spus (mai) întâi decît celui care Ie spune pe urmă. (despre adevăr)

La vérité et la raison sont communes à un chascun, et ne sont non plus à qui les a dictes premièrement, qu’à qui les diet aprez.(Montaigne, Ess., 1, ti)

48. Suntem născuţi (numai) ca sä căutăm adevărul ; posedarea lui aparţine unei puteri mal mari. (despre adevăr)

Nous sommes nés à quêter la vérité : il appartient de la posséder à une plus grande puissance.

49. Nimic nu cere mai multă prudenţă decât adevărul. (despre adevăr)

No hay cosa que requiera más tiento que la verdad. (Gracian, Orde, 181)

50. Când vrem să dojenim cu folos şi să arătăm altuia că se înşeală, trebuie văzut sub ce latură priveşte el lucrul, pentru că de obicei el e adevărat sub acea latură, şi să-i recunoaştem acest adevăr, dar să-i descoperim latura sub care lucrul este greşit. (despre adevăr)

Quand on veut reprendre avec utilité, et montrer à un autre qu’il se trompe, il faut observer par quel côté il envisage la chose, car elle est vraie ordinairement de ce côté-là, et lui avouer cette vérité, mais lui découvrir le côté par où elle est fausse. (Pascal)

51. Lucrurile sunt adevărate sau false, potrivit cu aspectul sub care sunt privite. (despre adevăr)

Les choses sont vraies ou fausses selon la face par où on les regarde.

52. A spune adevărul este util aceluia căruia i se spune, dar dezavantajos pentru acei care-l spun, fiindcă îşi atrag ura. (despre adevăr)

Dire la vérité est utile à celui à qui on la dit, mais désavantageux à ceux qui la disent, parce qu’ils se font haïr.

53. Cei care nu iubesc adevărul (îşi) iau ca pretext al contestării (lui) mulţimea acelora care-l tăgăduiesc. (despre adevăr)

Ceux qui n’aiment pas la vérité prennent le prétexte de la contestation de la multitude de ceux qui la nient.

54. Se spune că nu există regulă, care să nu aibă unele excepţii, nici adevăr atlt de general, care să nu albă vreo faţă prin care-i defectuos. (despre adevăr)

Il n’y a point, dit-on, de règle qui n’ait quelques exceptions, ni de vérité si générale qui n’ait quelque face par où elle manque.

55. Adevăr dincoace de Pirinei, eroare dincolo. (despre adevăr)

Vérité au deçà des Pyrénées, erreur au delà.

56. Nici contrazicerea nu e un semn de neadevăr, nici lipsa de contrazicere nu e un semn de adevăr. (despre adevăr)

Ni la contradiction n’est marque de fausseté, ni l’incontradiction n’est marque de vérité.

57. Noi nu avem nici adevărul nici binele deelt In parte şi amestecat cu neadevăr şi cu rău. (despre adevăr)

Nous n’avons ni vrai ni bien qu’en partie, et mêlé de mal et de faux.

58. Fiecare lucru este aicj adevărat în parte şi neadevărat în parte. Adevărul esenţial nu-i aşa : el este în întregime curat şi-n întregime adevărat. (despre adevăr)

Chaque chose est ici vraie en partie, fausse en partie. La vérité essentielle n’est pas ainsi : elle est toute pure et toute vraie.

59. Adevărul nu se alterează decât prin schimbarea oamenilor. (despre adevăr)

La vérité ne s’altère que par le changement des hommes.

60. Adevărul este atit de întunecat în aceste timpuri şi minciuna atlt de fixată, încît n-am fi In stare să cunoaştem adevărul, dacă nu l-am iubi. (despre adevăr)

La vérité est si obscurcie en ce temps, et le mensonge si établi, qu’à moins que d’aimer la vérité, on ne saurait la connaître.

61. Noi credem uneori că lucrurile slnt adevărate, numai fiindcă sint spuse in mod elocvent. (despre adevăr)

On croit quelquefois les choses véritables, seulement parce qu’on les dit éloquemment. (Pascal)

62. Slnt anumite adevăruri despre care mi-i deajuns să convingi (pe cineva), ci trebuie să(-l) faci să le şi simtă. (despre adevăr)

Il y a de certaines vérités qu’il ne suffit pas de persuader, mais qu’il faut encore faire sentir. (Montesquieu)

63. Să ne ferim de a vesti adevărul celor care nu sunt In stare să-l asculte. (despre adevăr)

Gardons-nous d’annoncer la vérité à ceux qui ne sont pas en état de l’entendre. (Rousseau)

64. Poate că nu există adevăr, care să nu fie pricină de rătăcire pentru vreo minte greşită. (despre adevăr)

Il n’y a peut-être point de vérité qui ne soit à quelque esprit faux matière d’erreur. (Vauvenargues)

65. Nu ne putera ridica la adevărurile mari fără entuziasm. (despre adevăr)

On ne s’élève point aux grandes vérités sans l’enthousiasme.

66. Când slntem pătrunşi de un adevăr mare şi-I simţim puternic, nu trebuie să ne temem de a-l spune, chiar dacă l-au mai spus şi alţii. Orice cugetare este nouă, dacă autorul o exprimă într-un mod care-i este propriu. (despre adevăr)

Lorsqu’on est pénétré de quelque grande vérité et qu’on la sent vivement, il ne faut pas craindre de la dire, quoique d’autres l’aient déjà dite. Toute pensée est neuve, quand l’auteur l’exprime d’une manière qui est à lui.

67. O carte cu totul nouă şi originală ar fi aceea care ar face să se iubească adevăruri vechi. (despre adevăr)

Un livre bien neuf et bien original serait celui qui ferait aimer de vieilles vérités.

68. Adevărul este soarele inteligenţelor. (despre adevăr)

La vérité est le soleil des intelligences.

69. Când li se spune tinerilor adevărul curat care nu-i deloc pe placul lor, şi când în urmă, după ani de zile, ei încearcă toate acestea în mod dur pe propria lor piele, ei îşi închipuie atunci că (ştiinţa) aceasta le vine din propria lor ţeastă ; şi afirmă că învăţătorul a fost un prost. (despre adevăr)

Wenn man der Jugend reine Wahrheit sagt, Die gelben Schnäbeln keineswegs behagt, Sie aber hinterdrein nach Jahren Das alles derb an eigner Haut erfahren, Dann dunkeln sie, es käm’aus eignem Schoph ; Da heisst es denn : der Meister war ein Tropf. (Goethe, Faust,)

70. În ştiinţă este un foarte mare merit să se caute şi să se ducă mai departe adevărurile insuficiente pe care le-au posedat anticii. (despre adevăr)

In den Wissenschaften ist es höchst verdienstlich das unzulängliche Wahre, was die Alten schon besessen, aufzusuchen und weiter zu führen.

71. Este mult mal uşor de recunoscut eroarea, declt de găsit adevărul ; aceea stă Ia suprafaţă…, acesta-i în adlncime. (De ex. : legendele, miturile, credinţele, superstiţiile etc.) (despre adevăr)

Der Irrtum ist viel leichter zu erkennen, als die Wahrheit zufinden ; jener liegt auf der Oberfläche… ; diese ruht in der Tieffe…

72. Adevărul este de natură divină ; el nu apare direct, (ci) trebuie ghicit din manifestările sale. (despre adevăr)

Das Wahre ist gottähnlich : es erscheint nicht unmittelbar, wir müssen es aus seinen Manifestationen erraten.

73. Adevărul, o perlă care iubeşte adâncul. (despre adevăr)

Truth, a gem which loves the deep. (Byron, Har., 4, 93)

74. Adevărului îi este rezervat numai un triumf de scurtă durată, intre cele două lungi perioade, în care el e condamnat ca paradox şi dispreţuit ca banal. (despre adevăr)

(Der Wahrheit) nur ein kurzes Siegesfest beschieden ist, zwischen den beiden langen Zeiträumen, wo sie als Paradox verdammt und als trivial geringgeschätzt wird. (Schopenhauer, Welt, Vorrede, p. 15)

75. Necunoscutul de ieri este adevărul de mâine. (despre adevăr)

L’inconnu d’hier est la vérité de demain. (Flammarion, Inc., 17)

76. Ah ! ce chin să vezi adevărul şi să nu-l poţi arăta celorlalţi ! (despre adevăr)

„Αχ” τί βάσανο που είναι νά βλέπη κάνεις τήν αλήθεια καί νά μην ύπορή νά τή δείξη τους ¿ίλλους;
(Psichari, Chamena logia, la Thumb, Handb., 174, 5 sqq.)

77. Adevărul este pe buzele multora, dar e jocul câtorva. (despre adevăr)

The truth is on the lips of many, but it’s the game of a few. (George Berkeley)

77 Citate, maxime și cugetari despre ADEVĂR din Istoria Umanității

77 Citate, maxime și cugetari despre ADEVĂR din Istoria Umanității

sursa: Dictionarul intelepciunii – Theofil Simenschy

Poate ai nevoie și de:

Citește și află:

De ce mulți împărați ai Romei antice s-au numit Cezar/Caesar?

Care este cea mai veche floare cunoscută?

De ce se spune ca berea după vin este un chin ?

« Inapoi la Dicționar

 

 

We will be happy to hear your thoughts

Leave a reply

3 × 2 =

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cultură Generală
Logo