Principalele lucruri care se cunosc despre Planeta Marte

PĂMÂNT	MARTE
Distanța medie față de Soare	– 93 million miles	142 million miles
Viteza medie pe orbită în jurul Soarelui	– 18.5 miles per second	14.5 miles per second
Diametru	– 7,926 miles	4,220 miles
Înclinarea axei	– 23.5 degrees	25 degrees
Durata anului	– 365.25 Days	687 Earth Days
Durata zilei	– 23 hours 56 minutes	24 hours 37 minutes
Gravitație	– 2.66 times that of Mars	0.375 that of Earth
Temperatura	– Average 57 degrees F	Average -81 degrees F
Compoziția atmosferei	– nitrogen, oxygen, argon, others	mostly carbon dioxide, some water vapor
Numărul sateliților	– 1	2

Informații despre Planeta Marte. Geologie

Despre Planeta Marte se cunosc multe lucruri din datele colectate de telescoape și nave spațiale, precum și din examinarea meteoriților care provin de pe Marte.

Cei mai mulți meteoriți de pe Marte sunt roci vulcanice cunoscute sub numele de bazalt.

CADOURI MIȘTO

Cel mai vechi meteorit marțian este ALH84001, care are o vechime de 4,1 miliarde de ani. Este un tip de rocă cunoscut sub numele de ortopiroxenit. De asemenea, are minerale care s-au format prin reacții între materialul inițial și apa care s-a format acum 3,9 miliarde de ani.

Cele mai vechi minerale cunoscute de pe Marte sunt zirconii vechi de 4,4 miliarde de ani dintr-un meteorit vechi de 2,1 miliarde de ani (NWA 7034) găsit în nord-vest și perechile sale, care sunt analogi cu vechile zirconii Jack Hills de pe Pământ.

Cele mai tinere roci cunoscute de pe Marte sunt meteoriții bazaltici, roci cunoscute sub numele de shergottite, dintre care cele mai tinere au o vechime de aproximativ 180 de milioane de ani.

Informații despre Planeta Marte. Roci și minerale

Pe Marte și în meteoriții proveniți de pe Marte, se observă o varietate de tipuri de roci: bazalt de origine vulcanică, gresie sedimentară, gresie noroioasă, impactită, evaporită. Aceste roci sunt compuse din minerale cum ar fi olivina, piroxenul, amfiboli, feldspat, carbonați, sulfați (jarosit, gips), siliciu, filosilicați, fosfați și oxizi de fier (hematit).

Planeta Marte. Imagine ULUITOARE la 360 de Grade cu Suprafata. Informații despre Planeta Marte

Caracteristici ale suprafetei planetei Marte

De asemenea, există o varietate de forme de relief familiare, cum ar fi dunele formate de vânt. Sunt prezente și alte tipuri de depozite sedimentare, cunoscute sub nume cum ar fi crestele eoliene transversale – „Transverse Aeolian Ridges” (sau TARs) și depozite stratificate polare – „Polar Layered Deposits” (PLDs).

Una dintre cele mai intrigante caracteristici găsite pe Marte este cunoscută sub numele de Linii de pantă recurente (RSL). Aceste trăsături apar și se estompează în canale și pereții craterelor pe măsură ce se schimbă anotimpurile și temperaturile pe Marte. O teorie sugerează că aceste dungi întunecate ar putea fi produse de apa lichidă, foarte sărată, care se infiltrează la suprafață și se evaporă rapid.

Unele locuri familiare de pe Pământ sunt adesea folosite de oamenii de știință ca analogii pentru tipurile de medii care există pe Marte.

Printre exemple se numără Islanda (rocile bazaltice din Islanda conțin mai mult fier, la fel ca bazaltele de pe Marte, iar Islanda are vulcani care erup în ghețari), Antarctica (care, la fel ca Marte, este foarte rece și aridă), deșertul Atacama din Chile (unde este foarte uscat și cu roci similare), Arizona (care are vulcanism bazaltic pe secvențe de roci erodate și stratificate) și Hawaii (alcătuit din vulcani basaltici mari, ca Olympus Mons de pe Marte).

Marte și Pământ

Asemănări dintre Planeta Marte și Pământul

Din punct de vedere geologic, Marte și Pământul au multe trăsături comune și ambele sunt cunoscute ca planete terestre (sau stâncoase).
Majoritatea rocilor de la suprafața ambelor planete sunt de tip vulcanic, cunoscute sub numele de bazalt (deși pe Pământ majoritatea rocilor formează fundul oceanului).
Straturile care alcătuiesc ambele planete sunt, de asemenea, similare: Ca și Pământul, Marte are o atmosferă, crustă, mantaua și un nucleu. Ca și Pământul, Marte are patru anotimpuri și climă.
Straturile stâncoase au o compoziție similară. De fapt, toate rocile și toate mineralele identificate pe Marte până în prezent se găsesc și pe Pământ.

Diferențe dintre Planeta Marte și Pământul

Bineînțeles, există o mulțime de moduri în care cele două planete sunt și ele diferite.

Marte are doi sateliți, Phobos și Deimos. Pământul numai unul, Luna.
Marte este mai mică, nu are plăci tectonice active și nu are un câmp magnetic global activ în prezent.
Apa lichidă nu este, în general, stabilă pe Marte, așa că în prezent nu există corpuri de apă staționară (râuri, lacuri sau mări).
Atmosfera este foarte subțire și este compusă în principal din dioxid de carbon.
Marte are mai multe cratere care încă îi marchează suprafața decât Pământul (unde, din cauza tectonicii plăcilor și a intemperiilor, o mare parte a suprafeței este modificată în timp).

foto August -5-2022 suprafata planetei Marte

Această scenă a fost surprinsă de Curiosity pe 9 septembrie 2015, când roverul marțian al NASA se afla la mulți kilometri de locația sa actuală. Cercul indică locația unui bolovan de mărimea lui Curiosity pe lângă care roverul a trecut recent. În stânga acestuia se află „Paraitepuy Pass”, pe care Curiosity îl traversează acum. Credit NASA/JPL-Caltech. Informații despre Planeta Marte

Informații despre Planeta Marte. Atmosfera

Atmosfera planetei Marte este compusă în principal din dioxid de carbon (aproximativ 96%), cu cantități minore de alte gaze, cum ar fi argon și azot. Cu toate acestea, atmosfera este foarte rarefiată, iar presiunea atmosferică la suprafața lui Marte este de numai aproximativ 0,6% din cea a Pământului (101.000 pascali).

Oamenii de știință cred că Marte ar fi putut avea o atmosferă mai densă la începutul istoriei sale, iar datele obținute de navele spațiale ale NASA (misiunea MAVEN) indică faptul că Marte a pierdut cantități semnificative din atmosfera sa de-a lungul timpului.

Principalul vinovat pentru pierderea atmosferei lui Marte este vântul solar!

Astrobiologie

Astrobiologia este un domeniu de studiu relativ nou, în care oamenii de știință din diverse discipline (astronomie, biologie, geologie, fizică etc.) lucrează împreună pentru a înțelege potențialul existenței vieții dincolo de Pământ.

Cu toate acestea, explorarea planetei Marte s-a împletit cu căutarea vieții de către NASA încă de la început.

Cele două nave de aselenizare Viking din 1976 au fost prima misiune de detectare a vieții de către NASA și, deși rezultatele experimentelor nu au reușit să detecteze viața în regolitul marțian și au dus la o perioadă lungă cu mai puține misiuni pe Marte, nu a fost sfârșitul fascinației pe care comunitatea științifică de astrobiologie a avut-o pentru planeta roșie.

Domeniul astrobiologiei a cunoscut o renaștere datorită controversei legate de posibila viață fosilă din meteoritul ALH84001, iar din răspunsul public exagerat la acest anunț și din interesul ulterior din partea Congresului și a Casei Albe, au fost create Programul de astrobiologie al NASA și unul dintre programele sale majore, Institutul de astrobiologie al NASA.

Tot în această perioadă, Programul de explorare a planetei Marte al NASA a început să investigheze planeta Marte, concentrându-se din ce în ce mai mult pe misiuni către Planeta Roșie.

Misiunea Pathfinder și roverele de explorare a planetei Marte (Spirit și Opportunity) au fost trimise pe Marte pentru a „urmări apa”, recunoscând că apa lichidă este necesară pentru ca viața să existe ca și pe Pământ.

După ce s-a stabilit că Marte a avut cândva o cantitate semnificativă de apă pe suprafața sa, Mars Science Laboratory (care include roverul Curiosity) a fost trimis pe Marte pentru a determina dacă Marte are ingredientele potrivite în roci pentru a găzdui viața, semnalând trecerea la următoarea temă „Explorarea posibilității de habitabilitate”.

MEP dezvoltă acum misiunea roverului Mars 2020 pentru a determina dacă este posibil ca viața să fi lăsat urme revelatoare în rocile de la suprafața lui Marte, o nouă trecere la actuala temă științifică „Căutați semnele vieții”.

Găsirea de fosile conservate de pe Marte ne-ar putea spune că viața a înflorit cândva pe această planetă.

Putem căuta dovezi de celule conservate în roci sau la o scară mult mai mică: compușii numiți biosemnături sunt fosile moleculare, compuși specifici care oferă indicii despre organismele care le-au creat.

Cu toate acestea, de-a lungul a sute de milioane de ani, aceste fosile moleculare de pe Marte sunt supuse distrugerii sau transformării până la punctul în care nu mai pot fi recunoscute ca biosemnături.

Misiunile viitoare trebuie fie să găsească regiuni de suprafață în care eroziunea provocată de nisipul purtat de vânt a expus recent material foarte vechi, fie, alternativ, trebuie obținute mostre dintr-o regiune protejată de sub suprafață.

Această ultimă abordare este adoptată de roverul ExoMars unde vor fi analizate eșantioane forate prelevate de la o adâncime de până la 2 metri.

Planeta Marte în trecut

Marte oferă un peisaj ideal pentru a înțelege istoria timpurie a sistemului solar și modul în care planetele mici se transformă în timp.

Planetele terestre Venus, Pământ și Marte s-au format acum 4,5 miliarde de ani din elemente și minerale similare. Cu toate acestea, transformarea lor de-a lungul timpului până în prezent a urmat căi radical diferite.

În prezent, Venus are o atmosferă densă formată în principal din dioxid de carbon, cu temperaturi și presiuni la suprafață de ~450 C și 92 de atmosfere. Deși este posibil ca Venus să fi avut cândva un ocean, suprafața sa actuală este uscată.

Marte, pe de altă parte, are presiuni la suprafață care reprezintă doar aproximativ 1% din presiunea de la suprafața Pământului și temperaturi de suprafață care rareori ating punctul de topire a gheții și care scad dramatic pe timp de noapte, chiar și în regiunile de latitudine medie.

Pentru început, știm acum că Marte avea râuri și lacuri mari și poate chiar un ocean nordic. Istoria planetei Marte de atunci este una de deshidratare, de pierdere treptată a unei părți semnificative din atmosfera sa și de transformare a apei de la suprafață în gheață.

Au fost condițiile umede timpurii favorabile pentru apariția vieții și cât timp ar fi putut persista această viață, dacă s-a format?

Viața microbiană de pe Pământ care a apărut la începutul istoriei sale geologice ocupă aproape toate nișele disponibile care oferă suficientă energie sub formă de nutrienți transportabili și chiar și atmosfera Pământului poartă în prezent amprenta vieții, majoritatea oxigenului prezent în atmosferă fiind produs în timp de microbi.

De asemenea, metanul din atmosferă, care poate fi distrus de fotochimie pe perioade de câteva sute de ani, este în mod constant reaprovizionat de o varietate de surse biologice.

Nu sau găsit încă dovezi de prezența formelor de viață în trecut sau prezent nici pe Venus, nici pe Marte sau pe orice alt corp extraterestru, deși această întrebare fundamentală motivează misiunile de explorare și programele precum MEP.

Planeta Marte în prezent

În ciuda faptului că Marte a fost cândva caldă și umedă, acum este un loc rece, uscat și arid. Atmosfera este rarefiată și este formată în principal din dioxid de carbon.

Ultravioletele și alte forme de radiații intense afectează suprafața, deoarece Marte are o atmosferă rarefiată și nu are un câmp magnetic activ care să o protejeze.

Principalele procese geologice care îi modelează în prezent suprafața sunt craterizarea prin impact, transportul sedimentelor de către vânt, condensarea/sublimarea gheții apei și a dioxidului de carbon și alunecările de teren.

Cu toate acestea, există multe lucruri pe care nu le cunoaștem încă despre Marte, sau pe care nu le cunoaștem foarte bine.

Prezența unor vulcani foarte mari la suprafață indică faptul că Marte, de-a lungul timpului, a eliberat căldură. Cât de cald este interiorul lui Marte? Există activitate seismică (cutremure pe Marte)? Există viață pe Marte în prezent?

Programul de explorare a planetei Marte are în prezent cinci misiuni operaționale pe Marte pentru a răspunde la aceste întrebări. În plus, și alte țări și agenții spațiale au misiuni pe Marte în acest moment!

Ce îsi propune NASA să facă în viitor în legătură cu planeta Marte?

NASA intenționează să trimită oameni pe Marte cândva în viitor. Se fac pregătiri, în principal prin intermediul explorării robotice, în colaborare cu Direcția pentru misiuni de explorare umană și operațiuni (HEOMD) și Direcția pentru misiuni de tehnologie spațială (STMD).

Pentru asta este necesar să se cunoască condițiile meteorologice actuale, vânturile, radiațiile și mediul de praf și să se stabilească tehnologiile care îi vor ajuta pe oameni odată ajunși acolo.