Imperiul Roman: sec. 27 î.Hr. – sec. al IV-lea d.Hr. (latină IMPERIVM ROMANVM) este termenul utilizat, în mod convențional, pentru a descrie statul roman post-republican caracterizat de o formă de guvernământ autocratică și de stăpânirea unui imens teritoriu în jurul Mării Mediterane cu capitala la Roma. Moi jos găsești pe scurt povestea nașterii, ascensiunii și decăderii Imperiului Roman.
Formarea Imperiului Roman
În secolul I î.Hr., Republica Romană era în haos și se pregătea un război civil, iar în mijlocul acestor evenimente, Iulius Caesar a fost proclamat dictator al Republicii Romane de către Senat.
Cu toate acestea, Cezar nu s-a bucurat de sprijinul deplin al membrilor Senatului și, în anul 44 î.Hr., senatori puternici l-au asasinat în interiorul forului senatorial.
Pentru o vreme, haosul a continuat să cuprindă Roma, având loc mai multe execuții, în timp ce războiul civil făcea ravagii. În acest moment, Octavian, fiul adoptiv al lui Cezar, se afla la Actium și lupta împotriva rebeliunii conduse de Antoniu și Cleopatra.
Octavian avea să sfârșească prin a-i învinge cu succes pe aceștia în aceeași bătălie. Victoria de la Actium i-a permis lui Octavian să anexeze Egiptul la Republica Romană.
Întorcându-se la Roma, Octavian a fost recompensat de Senat cu titlul de împărat și cu numele de Augustus și astfel ia naștere Imperiul Roman.
Ascensiunea Imperiului Roman
Republica romană s-a prăbușit și a dat naștere Imperiului Roman, care, după unele estimări, a durat 1400 de ani.
În anul 27 î.Hr., Octavian a fost primul dintre Iulio-Claudieni care a condus Roma cu ajutorul diplomației. Gaius Iulius Caesar Octavianus era acum Augustus și a domnit din 27 î.Hr. până în 14 d.Hr.
Tiberius a urmat domnia pașnică și diplomatică a lui Octavian din 14 d.Hr. până în 37 d.Hr. Primii două sute de ani ai imperiului au fost în general marcați de pace și stabilitate.
Caligula a domnit din 37 d.Hr. până în 41 d.Hr., dar a fost asasinat în 42 d.Hr.
Claudius a domnit din 41 d.Hr. până în 54 d.Hr. și a fost favorizat de gărzile pretoriene.
Nero a domnit din 54 d.Hr. până în 68 d.Hr. până când s-a sinucis. După moartea lui Nero a domnit agitația și, o dată cu aceasta, amenințarea războaielor civile și a rebeliunilor a dominat imperiul. Așa s-a încheiat Dinastia Iulio–Claudiană.
Provocări istorice pentru Imperiul Roman
Imperiul Roman se afla acum într-un haos total, în timp ce luptele civile îi cuprinseseră provinciile și coloniile. Anul celor Patru Împărați a fost emblematic și a urmat, în mijlocul acestui haos.
În anul 69 d.Hr., unul dintre generalii legionari, Vespasian, a reușit să câștige războaiele civile și a început noua domnie a Dinastiei Flavia. Doi dintre fiii săi i-au succedat.
Primul a fost Titus, a cărui domnie a fost scurtă, iar apoi Domițian, care a avut o domnie lungă, dar care a fost el însuși asasinat în cele din urmă.
A urmat Dinastia Nerva–Antonin, condusă de cei cinci împărați „buni”, care au redat Romei pacea și prosperitatea.
Severii și Soldații-împărați (193 d.Hr. – 284 d.Hr.) au început propria lor epocă de domnie după preluarea puterii de către Severus. Au urmat perioadele lui Dioclețian, Constantin și Imperiul Târziu (284 AD-476 AD).
Decăderea Imperiului Roman
Declinul Imperiului Roman a început odată cu domnia lui Severus, care a declanșat Criza Secolului al III-lea în anul 235 d.Hr. după asasinarea sa.
Următorii 50 de ani au fost haotici și o perioadă în care Senatul a numit 26 de bărbați diferiți ca împărați ai Romei.
Împăratul Dioclețian a venit apoi la putere și a inițiat Tetrarhia, care a avut patru împărați numiți să conducă Roma din diviziuni imperiale diferite. Cu toate acestea, războiul civil s-a dezvoltat curând.
După războiul civil, Constantin I a condus Imperiul Roman și l-a împărțit în două diviziuni. Acestea au fost Imperiul de Răsărit, având drept capitală Constantinopolul (în Turcia de astăzi), și Imperiul de Apus, care a păstrat Roma drept capitală proprie.
Imperiul de Răsărit (sau Bizantin) a durat aproximativ încă o mie de ani, în timp ce diviziunea de Vest a căzut curând pradă invadatorilor vizigoți în anul 476 d.Hr. Cu toate acestea, în 1453, Imperiul de Răsărit a căzut și el în cele din urmă, cedând în fața puternicei invazii otomane.
Moștenirea istorică lăsată de Imperiul Roman
Imperiul Roman a lăsat moștenire o serie de revendicări confuze asupra rămășițelor Romei Imperiale.
Presupușii succesori ai titlului de „Caesar Emperator” au variat de la Sfântul Împărat Roman, la țarii ruși, Mehmet al II-lea al Imperiului Otoman și chiar Mussolini în secolul XX.
Astăzi, conceptul de stat al Imperiului Roman de Răsărit, încorporarea culturii și limbii grecești și credința creștină ortodoxă pe care a contribuit la înflorirea acesteia sunt încă respectate de multe țări europene.
Dreptul roman a stat la baza multor legi moderne care sunt respectate și astăzi în multe țări.
Guvernul republican din multe țări moderne a fost modelat după conceptul Republicii Romane.
Printre invențiile romane care încă mai au influență și astăzi se numără drumurile, apeductele, băile, sistemele de încălzire și betonul.
Alte inovații relevante din punct de vedere istoric au inclus construcția de clădiri înalte, lucrări de sticlărie, disciplina militară și practicile corecte în medicină.
Poate ai nevoie și de:
Citește și află:
- Care sunt cele mai longevive imperii din istorie?
- Cine a fost primul dintre fondatorii muzicii ușoare?
- Prin ce uimește cea mai veche minune a lumii dintre cele 7?
- Serpii. Ce este bine sa stim despre serpi?
- 💃🏻Care este originea Dansului Tarantella?